Nici timp nu am dar de lene sigur sunt plin. Mai că-mi făcusem curaj să merg ieri la țară să topesc niște ceară. Că s-a tot adunat și ceara de la căpăceală, și faguri vechi și, pe lângă astea, mai am și un cazan semitopit de care se apucase tata mai acum un an, cu vreo două luni înainte să plece din lumea asta tristă. Ideea este că trebuie să încep cu ăsta, că am nevoie de cazan să topesc restul de ceară ce zace în găleți și alți saci de plastic. Bine că e iarnă…că mă gândesc că molia n-a stat degeaba.
Altfel, nici de stupi nu m-am ocupat cum trebuie. Am reușit și am restrâns familiile dar nu le-am împachetat. Bine măcar că nu a fost frig până acum. Oricum, ultima oară când am fost la stupină păreau în regulă, zburau toți. Acum vedem când o să reușesc să merg…dacă tot nu m-am ocupat de ei, măcar o turtă de miere să le pun. Și vedem cum or fi în primăvară…Oricum, ăsta e ultimul an în care mai țin de ei. Că odată cu moartea tatălui meu mi-a pierit cheful… Cel mai probabil o să păstrez doi-trei stupi pentru familie și restul o să-i vând.
Sper să-mi vină din nou cheful…că e frumoasă apicultura.
